Ca în fiecare an înainte de sărbători, tele-vizuinile îşi fac
obişnuitele programe în care te învaţă să fii sănătos, dacă renunţi la mâncare
complet. Invitaţi sunt mereu tot felul de nutriţionişti şi alţii asemenea care
induc omului o adevărată stare de panică alimentară. Dacă-i asculţi, totul face
rău şi trebuie neapărat să mănânci puţin şi „ştiinţific”.
Titlurile panicarde abundă: „carnea de miel – bombă pentru sănătate”,
„iedul – mai sănătos ca mielul”, „evitaţi mielul de Paşte și porcul de Crăciun”
etc. Să încercăm să pătrundem dincolo de publicitate, fie ea pozitivă şi
interesată, cum e cazul iedului, fie negativă, ca în cel al mielului sau
porcului. Masa de Paşte vine după o perioadă de post destul de lungă, aşa că o
masă hiperproteică după un post, vine ca o măciucă în moalele capului. Chiar şi
eliminând mielul din prima masă de după postul Paştelui, organismul tot va fi
dezechilibrat. La fel stau lucrurile după fiecare post alimentar, deci și cel
al Crăciunului. Din acest punct de vedere, Sf. Pavel, Apostolul neamurilor
(altele decât evreii) nu a recomandat postul alimentar, ci doar pe cel
spiritual. Biserica a preferat să adopte anumite cutume alimentare ce ţin de
Vechiul Testament şi mai puţin de cel Nou. Este de-a dreptul logic ca după un
post, sever sau nu, organismul să fie slăbit şi greu va suporta masa de Paşte
sau de Crăciun fără o trecere lină de la abstinenţă la o alimentaţie normală,
uneori excesivă.
Dar asta nu are legătură cu carnea de miel… Există mitul culinar că
mielul e „greu”. Nu, mielul are o carne curată, e drept, cu colesterol, dar
colesterolul există în orice fel de carne, produse lactate, uleiuri şi grăsimi
animale etc. Iedul, cel mult lăudat pentru carnea sa „fără colesterol”, are şi
el, la fel ca şi mielul, viţelul etc. Diferenţele de concentraţie a
colesterolului sunt suficient de mici încât să nu conteze : puiul are
90-100 mg/100g, vita 67-84 mg, peştele 60-70 mg, mielul 71 mg, iedul 75 mg,
iepurele 85 mg, calul (că tot e la „modă”) 68 mg, picioruşele de broască doar
0,2 mg etc. (AFSSA /2008). Aşadar, mielul nu e deloc dăunător, dar prea puţini
se deranjează să o spună. Cei care aveau interes să vândă iezi, probabil la
preţuri mai mari decât mieii, au aranjat să se facă o promovare mincinoasă
televizată, iar populaţia a dat navală.
Uleiurile. Majoritatea românilor folosesc în bucătărie uleiul de
floarea soarelui. Foarte gustos, uleiul de floarea soarelui este cel mai
dăunător organismului. În salate contribuie la îngrăşare, la prăjit – se
descompune în carbohidraţi foarte repede, la cca. 100°C. Pentru a evita
efectele sale, e bine să-l înlocuim; pentru salate – ulei de măsline presat la
rece, iar pentru prăjit – ulei de soia, de palmier sau (cel mai bun, dar mai
greu de găsit) de arahide, toate uleiuri cu descompunere peste 200°C.
„Mâncaţi multe fructe pentru a slăbi”. Fructele sunt necesare
organismului pentru aportul de vitamine, minerale şi (cele roşii) antioxidanţi,
dar de slăbit cu fructe nu se poate. Marea majoritate a fructelor conţin
fructoză, un zahăr vegetal cu descompunere lentă care numai la slăbit nu ajută.
Dintre fructe, bananele sigur nu conţin fructoză.
„Colesterol bun şi colesterol rău”. Colesterolul este necesar
organismului şi el e transportat în sânge unde se petrec procesele chimice
prevăzute influenţând printre altele hormonii steroizi şi sexuali, sărurile
biliare şi sistemul imunitar. Chiar şi în eventualitatea că am mânca doar fără
colesterol, tot nu ar fi o alimentaţie sănătoasă, pentru că organismul uman are
nevoie de acest blamat colesterol. Există ipoteza „colesterolului rău” (LDL –
Low Density Lipoprotein), dar concentraţia de celule LDL este prea mică pentru
a influenţa major sănătatea; o creştere a LDL se datorează automat apariţei unor afecţiuni ce necesită
intervenţia medicului, dar asta este o altă situaţie pe care nu o avem în
discuţie încă. Excesul de colesterol se va depune pe pereţii interiori ai
sistemului circulator provocând hipertensiunea.
„Cafeaua creşte tensiunea”. Cafeaua este, contrar opiniei generale,
foarte utilă organismului, fiind foarte bogată, printre altele, în vit. C. În
schimb, ea conţine colesterol, cel care poate
îngroşa vasele sangvine, ceea ce poate
conduce, cum spuneam, la hipertensiune, dar asta nici nu e obligatoriu şi nici
nu se petrece peste noapte. De obicei, o lingură de ulei de măsline presat la
rece, în fiecare
zi, reduce
nivelul colesterolului, aşadar nici cafeaua nu mai „face tensiune”. În acest moment nu există nici un studiu serios sau măcar o analiză
exhaustivă care sa conducă la concluzia indubitabilă, conform căreia cafeaua ar
avea o contribuţie la creșterea tensiunii arteriale.
